#Ambalaje

• Extinderea Sistemului Garanție-Returnare la alte categorii de ambalaje revine în discuție în România.
• Actualul SGR acoperă ambalajele nereutilizabile din plastic, sticlă și metal pentru băuturi, cu volume între 0,1 și 3 litri.
• RetuRO analizează posibilitățile de dezvoltare a sistemului, însă includerea unor noi categorii de ambalaje nu este, în acest moment, o măsură adoptată.
• O eventuală extindere ar putea modifica semnificativ volumele și tipurile de materiale colectate separat în România.

• Veniturile generate de Plastic Packaging Tax din Regatul Unit au scăzut la 250 milioane GBP în anul fiscal 2025/26, față de 261 milioane GBP în 2024/25.
• Doar 37% din cantitatea totală de ambalaje din plastic declarată în 2025/26 a fost supusă taxei.
• Aproximativ 1,506 milioane de tone de ambalaje au fost declarate ca având minimum 30% plastic reciclat, față de 1,569 milioane de tone în anul precedent.
• Scăderea veniturilor din taxă nu poate fi interpretată automat drept o creștere a utilizării materialului reciclat.
• Din aprilie 2027, Regatul Unit va permite utilizarea metodei mass balance pentru contabilizarea plasticului provenit din reciclare chimică în cadrul taxei.

• Comisia Europeană pregătește trei acte importante pentru aplicarea cerințelor PPWR privind conținutul reciclat în ambalajele din plastic.
• Viitoarele reguli vor aborda calcularea și verificarea conținutului reciclat, criteriile aplicabile tehnologiilor de reciclare și condițiile pentru materialele reciclate provenite din afara UE.
• Consultarea lansată de Comisie este deschisă până la 16 septembrie 2026.
• Bulgarian Industrial Association (BIA) solicită companiilor să furnizeze date reale privind costurile, disponibilitatea reciclatelor, posibilitățile tehnologice și sarcina administrativă.
• Pentru producători, procesatori și reciclatori, actele secundare vor transforma cerințele generale ale PPWR în proceduri concrete de calcul, documentare, trasabilitate și verificare.

• Plastinfo continuă seria PPWR – Ghid practic pentru industrie (2026–2030) cu Partea III, dedicată calendarului de implementare.
• Articolul explică de ce 12 august 2026 nu este singura dată care contează și care sunt principalele repere pentru companii până în 2030 și ulterior.
• Sunt prezentate etapele de pregătire, principalele termene și diferența dintre obligațiile deja stabilite și cerințele care încă depind de acte delegate sau standarde.
• Mesajul central pentru companii este simplu: nu este nevoie să schimbați totul astăzi, dar este momentul să începeți evaluarea.

Un proiect-pilot desfășurat în România demonstrează că ambalajele din carton pentru băuturi pot fi colectate eficient prin intermediul automatelor de tip Reverse Vending Machine (RVM). În mai puțin de opt luni, peste un milion de ambalaje au fost returnate de consumatori în cele 16 automate instalate în magazine Mega Image din București, Ilfov și Brașov, fiind colectate peste 35 de tone de material destinat reciclării.

Comisia Europeană a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1425, care stabilește noua metodologie oficială pentru calcularea, verificarea și raportarea conținutului de plastic reciclat utilizat în sticlele de unică folosință pentru băuturi. Noile reguli se aplică în contextul Directivei privind materialele plastice de unică folosință (SUP Directive) și urmăresc asigurarea unei trasabilități mai stricte a materialului reciclat utilizat pentru îndeplinirea obiectivelor europene.

Producătorul român de ambalaje EXONIA, din Iași, își extinde portofoliul de soluții destinate industriei alimentare, după investiția de 1,5 milioane de euro într-o fabrică de hârtie cerată BIOLIN. Compania anunță că aproximativ 57% din producția noii unități este deja destinată exportului, iar dezvoltarea de noi produse pentru ambalarea alimentelor continuă.

Industria germană critică planurile privind introducerea unei noi taxe pe ambalaje, susținând că aceasta ar majora costurile pentru producători fără să garanteze creșterea ratelor de reciclare. În schimb, reprezentanții mediului de afaceri și compania Werner & Mertz solicită extinderea sistemului de eco-modulare a contribuțiilor EPR, astfel încât ambalajele cu un conținut ridicat de material reciclat și cu o reciclabilitate superioară să beneficieze de costuri reduse.

Piața românească a deșeurilor de hârtie și carton se menține stabilă la începutul lunii iulie, fără fluctuații importante ale prețurilor.
• Cererea din Europa Occidentală continuă să evolueze prudent, influențând volumele tranzacționate și exporturile de materiale recuperate.
• Industria ambalajelor rămâne principalul consumator de fibre reciclate, însă comenzile sunt încă sub nivelul așteptat de operatorii din piață.
• Perspectivele pe termen mediu rămân favorabile, pe fondul implementării noilor obiective europene privind reciclarea și economia circulară.

Producătorii de bunuri de larg consum și industria ambalajelor își regândesc strategiile înaintea noilor cerințe europene privind reciclabilitatea și conținutul reciclat
 •  Noile reglementări europene obligă industria ambalajelor flexibile să accelereze tranziția către soluții reciclabile.
 •  Din 2030, numeroase ambalaje din plastic vor trebui să conțină procente minime de material reciclat.
 •  Până în 2035, producătorii vor trebui să demonstreze că ambalajele sunt reciclate efectiv la scară largă.
 •  Marile companii investesc în reproiectarea ambalajelor, materiale alternative și tehnologii avansate de reciclare.
 •  Specialiștii avertizează însă că infrastructura actuală de colectare și reciclare rămâne insuficient dezvoltată.

• Ambalajele flexibile devin una dintre principalele priorități ale transformării industriei europene a ambalajelor.
• Noile cerințe legislative impun ambalaje mai ușor de reciclat și cu un conținut tot mai mare de material reciclat.
• Structurile monomaterial și noile tipuri de polimeri câștigă teren în fața soluțiilor multistrat dificil de reciclat.
• Întregul lanț de aprovizionare – de la producătorii de materii prime până la reciclatori – este obligat să accelereze procesul de adaptare.

• DS Smith investește peste 14 milioane euro în unitățile din Timișoara și Ghimbav
• 10,5 milioane euro vor fi direcționate către fabrica din Timișoara
• 3,6 milioane euro vor fi investite la Ghimbav în 2026
• România devine oficial „Customer Innovation Hub” în cadrul grupului
• Sunt planificate noi linii de producție, automatizări și extinderi de capacitate
• Investițiile urmăresc dezvoltarea ambalajelor sustenabile și reducerea timpilor de livrare

• Obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (EPR) devin tot mai importante pentru companiile care introduc produse și ambalaje pe piață.
• OIREP-urile își extind serviciile pentru a răspunde noilor cerințe europene privind trasabilitatea și raportarea.
• PPWR va aduce obligații suplimentare privind reciclabilitatea, conținutul reciclat și managementul ambalajelor.
• Companiile trebuie să înceapă pregătirile din timp pentru a evita costuri suplimentare și neconformități.

• România și Europa promovează reducerea utilizării anumitor ambalaje din plastic.
• Înlocuirea plasticului cu cartonul nu garantează automat un impact mai redus asupra mediului.
• Noile soluții trebuie analizate pe întreg ciclul de viață al produsului.
• Costurile logistice, consumul de resurse și posibilitățile de reciclare trebuie evaluate împreună.
• Dezbaterea devine tot mai importantă în contextul implementării PPWR.

• Sistemul Garanție-Returnare (SGR) schimbă semnificativ fluxurile de materiale reciclabile din România.
• PET-ul și aluminiul recuperate prin SGR devin resurse strategice pentru industria ambalajelor.
• Regulamentul european PPWR accelerează cererea pentru ambalaje reciclabile și conținut reciclat.
• Investițiile în reciclare, trasabilitate și automatizare devin priorități pentru producători.
• Ambalajele din rPET câștigă tot mai mult teren pe piața locală.

DS Smith investește peste 14 milioane de euro în operațiunile din România.
Cea mai mare parte a investiției este direcționată către fabrica din Timișoara.
Proiectul include noi linii de producție, automatizare și extinderea spațiilor logistice.
Investiția urmărește creșterea capacității de producție și eficienței operaționale.
Finalizarea principalelor lucrări este planificată pentru primul trimestru al anului 2027.

Experții FAO (Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură) avertizează că utilizarea plasticului reciclat în ambalajele pentru alimente ridică întrebări importante privind siguranța alimentară și necesită sisteme de reciclare atent gestionate, pentru a preveni migrarea substanțelor chimice dăunătoare în alimente. Raportul vine în contextul în care legislația europeană (PPWR) introduce cerințe obligatorii de conținut reciclat în ambalajele alimentare.

• Mai multe organizații europene cer ca obiectivele UE privind conținutul reciclat să favorizeze materialele produse în Europa
• Industria avertizează că importurile ieftine de material reciclat pot afecta investițiile europene în reciclare
• Propunerea vizează în special viitoarele ținte obligatorii din regulamentul PPWR
• Reciclatorii europeni solicită condiții egale pentru materialele importate și cele produse în UE
• Tema devine strategică pentru industria europeană a maselor plastice și reciclării

• RetuRO anunță peste 1 miliard de ambalaje colectate în T1 2026
• Rata medie de returnare a ajuns la aproximativ 88%
• Sistemul SGR continuă să crească la nivel național
• PET-ul, aluminiul și sticla intră tot mai mult în circuitul de reciclare
• Datele confirmă dezvoltarea infrastructurii de colectare și reciclare din România

Romania incepe sa inregistreze o schimbare vizibila in preferintele de ambalare, cu o orientare crescuta catre carton si hartie, pe fondul presiunilor legislative europene si al obiectivelor de sustenabilitate. Autoritatile semnaleaza insa ca aceasta tranzitie ridica probleme sistemice, inclusiv costuri, disponibilitate de materii prime si impact asupra lanturilor industriale existente.

Ministerul Mediului a anunțat inițierea unui studiu privind includerea ambalajelor de tip Tetra Pak în Sistemul Garanție-Returnare (SGR), pentru a evalua impactul asupra colectării și reciclării la nivel național.

Administratorul Sistemului Garanție-Returnare, RetuRO, anunță o creștere constantă a cantităților de ambalaje colectate, în special pentru PET, pe fondul extinderii infrastructurii și a creșterii gradului de participare a populației.

Autoritățile analizează introducerea unor taxe mai ridicate pentru ambalajele nereciclate, în linie cu cerințele europene. Măsura vizează creșterea ratei de reciclare, dar generează presiune directă asupra producătorilor, importatorilor și procesatorilor de mase plastice.

Comisia Europeană a publicat orientări concrete pentru aplicarea PPWR, oferind clarificări esențiale privind reciclabilitatea, conținutul reciclat și cerințele de conformare. Industria intră oficial în etapa de implementare.

Un nou document de ghidaj publicat astăzi clarifică una dintre cele mai importante prevederi ale viitorului regulament european privind ambalajele (PPWR): începând cu 12 august 2026, toate ambalajele introduse pe piața UE trebuie să fie reciclabile. Clarificările vin într-un moment critic pentru industrie, în care producătorii, convertorii și reciclatori trebuie să-și ajusteze rapid strategiile tehnologice și comerciale.

IPP, parte a Faber Group, intră pe piața din România cu servicii de pallet pooling pentru FMCG, operând din București și acoperind regional România, Bulgaria și Ungaria. Modelul bazat pe reutilizare și închiriere de paleți se aliniază tendințelor europene generate de PPWR.

Compania EXONIA își extinde capacitatea industrială prin instalarea unei noi linii de producție pentru ambalaje, investiția ridicându-se la aproximativ 2,5 milioane de euro.

Grupul internațional ALPLA își extinde prezența în Europa Centrală și de Est prin achiziția companiei românești Star East Pet, producător de preforme PET utilizate în industria băuturilor. Tranzacția consolidează poziția companiei pe piața regională a ambalajelor din plastic.

SC PackInvest România SRL anunță o investiție într-o unitate nouă de producție a ambalajelor plastice în vestul țării. Proiectul vizează creșterea capacității pentru ambalaje destinate industriei alimentare și bunurilor de larg consum, cu accent pe eficiență energetică și integrarea materialelor reciclate.

O inițiativă legislativă aflată în dezbatere propune ca ambalajele pentru băuturi să conțină minimum 25% material reciclat. Dacă se transformă în obligație, va împinge piața spre trasabilitate și cerințe de calitate mai stricte.

Uniunea Europeană își consolidează strategia privind ambalajele din plastic, punând un accent tot mai puternic pe conținutul reciclat, design for recycling și responsabilitatea producătorilor pe întreg ciclul de viață al produselor. Direcțiile pentru 2026 indică o trecere de la obiective generale la criterii tehnice și economice concrete.

Autoritățile analizează extinderea obligațiilor privind utilizarea materialelor reciclate și pentru ambalajele din sticlă și metal, după modelul deja aplicat plasticului, în contextul noilor politici de economie circulară.

România face un pas important în modernizarea infrastructurii SGR prin introducerea TOMRA R2, primul sistem automat care permite returnarea ambalajelor în vrac, fără sortare prealabilă între plastic, metal și sticlă.

Auchan România a lansat în perioada 2–11 ianuarie 2026, o campanie prin care a dublat valoarea returnată consumatorilor pentru ambalajele SGR, oferind 1 leu/ambalaj în loc de 0,5 lei. Inițiativa vine într-un moment-cheie pentru maturizarea Sistemului de Garanție-Returnare din România.

Autoritățile analizează introducerea unor obligații clare pentru producătorii de băuturi privind utilizarea materialelor reciclate în ambalaje, în special pentru sticlă și metal. Măsurile fac parte dintr-un pachet mai amplu de politici de economie circulară.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a schimbat rapid performanța României în colectarea ambalajelor, ducând țara din zona codașă a clasamentelor europene în top 3 la nivel UE, ca volum de ambalaje returnate și rată de colectare.

România face un pas important în gestionarea ambalajelor flexibile prin lansarea proiectului-pilot RoFlex, care vizează colectarea, sortarea și reciclarea acestui tip de deșeuri dificil de valorificat. Inițiativa implică actori din industrie și urmărește testarea unor modele funcționale la nivel național.

Un proiect de lege inițiat de PNL și depus la Camera Deputaților prevede introducerea unui prag minim de 25% conținut reciclat în ambalajele pentru băuturi. Inițiativa vizează accelerarea tranziției către economie circulară și alinierea României la tendințele europene.

Studiul Every Can Counts 2025 arată că România are una dintre cele mai rapide adopții ale SGR la nivel global. 9 din 10 români declară că reciclează doze metalice, iar 77% susțin activ sistemul SGR. Totuși, consumatorii cer mecanisme mai rapide și puncte de colectare mai accesibile.

Dedeman lansează o inițiativă națională de trecere la ambalaje fabricate din material plastic reciclat, în colaborare cu un producător local de granule.

AFM lucrează la un proiect care ajustează contribuțiile pentru ambalaje din plastic, urmărind accelerarea reciclării interne și alinierea la cerințele europene.

Ministerul testează posibilitatea ca ambalajele de tip carton (lapte/suc) să fie introduse în SGR, prin extinderea softului RVM.

Promateris continuă dezvoltarea portofoliului de pungi și filme bio-based și compostabile, certificate EN 13432 și OK Home Compost, consolidând poziția României în segmentul ambalajelor sustenabile

AFM publică volumul ambalajelor declarate în semestrul I 2025, confirmând presiunea tot mai mare pe colectare și reciclare. În paralel, instituția introduce clarificări pentru procedurile de raportare și verificare

Sistemul Recycle+ permite trasabilitatea completă a fluxurilor de ambalaje pentru parteneri B2B.

Platformă digitală AFM – primul pas spre urmărirea completă a deșeurilor de ambalaje.

Regulamentul european PPWR obligă marile lanțuri de retail să introducă ambalaje reutilizabile și reciclare reală până în 2030.

Conform Clean Recycle, în 2024 firmele din România au achitat peste 10 milioane € către AFM din cauza ambalajelor nereciclate.

Regulamentul PPWR, intrat în vigoare în februarie 2025, redefinește piața ambalajelor prin obiective obligatorii de reciclare, reutilizare și eliminare a substanțelor periculoase.

Pilotul RoFlex vizează colectarea separată a ambalajelor flexibile în Bihor și Covasna.

Din 2026, toate ambalajele plastice din UE trebuie să fie 100% reciclabile la scară industrială.

La Timișoara, Ambalpack a investit 12 mil. EUR în filme multistrat cu 50% LDPE reciclat. Produse destinate alimentației și retailului.

Ambalaje biodegradabile certificate EN 13432, compostabile în 90 de zile.

Start-up-urile europene dezvoltă ambalaje cu senzori ce monitorizează prospețimea alimentelor.

Noul pachet legislativ impune cote minime de utilizare a materialelor compostabile până în 2030.

Noua fabrică are o capacitate de 1,3 milioane tone/an, destinată ambalajelor și filmelor.

Carrefour va înlocui pungile din plastic virgin cu alternative reciclate sau biodegradabile până în 2026.

Lanțul de supermarketuri Tesco anunță o extindere majoră a utilizării de ambalaje din plastic reciclat pentru sute de produse de marca proprie, ca parte a angajamentului său de a reduce deșeurile de plastic virgin.

Japonia, lider la reciclare, dar cu politici care frânează inovația.

Începând cu 1 septembrie 2025, South Australia va interzice mai multe articole din plastic de unică folosință.

Toate ambalajele din plastic vor trebui să fie reciclabile sau reutilizabile.

Japonia face progrese în tranziția către ambalaje sustenabile, însă schimbările legislative și infrastructurale rămân limitate.