79 found
intro
- Fakuma 2026 takes place from 12 to 16 October in Friedrichshafen, Germany.
- Companies with industrial operations in Romania are listed among this year’s exhibitors.
- Their activities cover plastics processing, mouldmaking, compounds and industrial components.
- Plastinfo presents the companies and where visitors can find them at the exhibition.
- Fakuma 2026 se desfășoară între 12 și 16 octombrie la Friedrichshafen, Germania.
- Companii cu operațiuni în România sunt prezente în catalogul expozanților ediției din acest an.
- Activitățile lor acoperă procesarea materialelor plastice, matrițe, compounds și producția de componente industriale.
- Plastinfo prezintă companiile și standurile unde pot fi găsite în cadrul târgului.
- O nouă analiză Plastinfo examinează intervalul dintre pregătirea unui proiect automotive și comenzile efective.
- Pentru procesatorii de mase plastice și matrițeri, investițiile în matrițe, echipamente, validări și capacitate pot începe înainte ca volumele să devină certe.
- Cazurile FORVIA HELLA, LEONI, Adient și Schaeffler arată o industrie în care proiectele, volumele și capacitățile se pot modifica, fără ca restructurarea să însemne automat pierderea unui contract.
- Analiza identifică întrebările pe care furnizorii ar trebui să le pună înainte de a angaja capital într-un nou program.
- Producția de autovehicule din România a scăzut cu 12,7% în primul semestru din 2026, în timp ce înmatriculările din UE au crescut cu 5,7%.
- În cele 1.200 de companii urmărite continuu între 2021 și 2025, numărul angajaților s-a redus cu 30.683, respectiv 13,7%.
- INFINEXA avertizează că adevăratul risc nu este doar insolvența, ci pierderea competitivității și a viitoarelor programe de producție.
• 80% dintre companiile analizate consideră importantă reciclarea sau valorificarea deșeurilor lemnoase. • 47% declară însă că cel puțin o parte din deșeurile lemnoase generate sunt eliminate în loc să fie reciclate. • Doar 35% indică reciclarea prin intermediul unei entități specializate. • 60% dintre respondenți indică drept problemă costurile ridicate de transport și eliminare. • EGGER și-a dezvoltat în România propria rețea Timberpak pentru colectarea și valorificarea lemnului uzat.
• Piața cartonului ondulat din România a crescut cu aproximativ 0,5% în primul semestru din 2026, până la 235.192 tone. • În aceeași perioadă, producția internă de hârtie pentru carton ondulat a scăzut cu peste 6%, la 240.277 tone. • Aproximativ 94% din materia primă utilizată pentru producerea hârtiei destinate cartonului ondulat provine din hârtie și carton recuperate. • Peste 30% din cantitățile de hârtie și carton colectate în România sunt însă exportate. • ROMPAP avertizează asupra presiunii exercitate de costurile energiei, accesul la materia primă reciclată și concurența importurilor.
• România a finalizat 12 instalații de reciclare finanțate prin Componenta C3 – Managementul deșeurilor din PNRR. • Ținta aferentă acestei etape prevedea finalizarea a 9 instalații. • Cele 12 proiecte reprezintă un grad de realizare de 133% față de ținta stabilită, respectiv cu aproximativ 33% mai multe instalații decât pragul prevăzut. • Investițiile urmăresc creșterea capacității naționale de reciclare și reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare. • Dezvoltarea infrastructurii este relevantă pentru fluxurile de plastic, dar și pentru alte categorii de deșeuri care pot fi transformate în materii prime secundare.
Un proiect-pilot desfășurat în România demonstrează că ambalajele din carton pentru băuturi pot fi colectate eficient prin intermediul automatelor de tip Reverse Vending Machine (RVM). În mai puțin de opt luni, peste un milion de ambalaje au fost returnate de consumatori în cele 16 automate instalate în magazine Mega Image din București, Ilfov și Brașov, fiind colectate peste 35 de tone de material destinat reciclării.
Industria auto din România traversează un început de an dificil. Potrivit datelor publicate de ACAROM, în primul semestru din 2026 au fost produse 247.972 autoturisme, cu 12,7% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. În luna iunie, producția a scăzut cu 16%, atât uzina Dacia Mioveni, cât și Ford Otosan Craiova înregistrând reduceri de două cifre.
• România și Europa promovează reducerea utilizării anumitor ambalaje din plastic. • Înlocuirea plasticului cu cartonul nu garantează automat un impact mai redus asupra mediului. • Noile soluții trebuie analizate pe întreg ciclul de viață al produsului. • Costurile logistice, consumul de resurse și posibilitățile de reciclare trebuie evaluate împreună. • Dezbaterea devine tot mai importantă în contextul implementării PPWR.
• Sistemul Garanție-Returnare (SGR) schimbă semnificativ fluxurile de materiale reciclabile din România. • PET-ul și aluminiul recuperate prin SGR devin resurse strategice pentru industria ambalajelor. • Regulamentul european PPWR accelerează cererea pentru ambalaje reciclabile și conținut reciclat. • Investițiile în reciclare, trasabilitate și automatizare devin priorități pentru producători. • Ambalajele din rPET câștigă tot mai mult teren pe piața locală.
• RetuRO a comunicat tarifele de administrare finale pentru anul 2026 în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). • Noile tarife vor intra în vigoare la 8 iunie 2026. • Diferențele dintre tarifele interimare aplicate de la 1 ianuarie 2026 și tarifele finale vor fi regularizate ulterior. • Costurile sunt suportate de producătorii și importatorii de băuturi pentru fiecare ambalaj SGR introdus pe piață. • Tarifele diferă în funcție de material, dimensiune și culoarea ambalajului.
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România a depășit pragul de 10 miliarde de ambalaje colectate de la lansare • RetuRO anunță o rată medie de colectare de aproximativ 83% în 2025 • În primele patru luni din 2026, rata medie de colectare a ajuns la aproximativ 85% • Peste 740.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă au fost trimise către reciclatori • România este prezentată ca unul dintre cele mai rapide sisteme SGR dezvoltate la nivel european
• România a produs 31.450 autoturisme în aprilie 2026 • Scădere de -28,9% comparativ cu aprilie 2025 • Uzina Dacia Mioveni: 18.366 unități • Uzina Ford Otosan Craiova: 13.084 unități • Industria componentelor și a materialelor plastice pentru automotive poate resimți efecte indirecte
• România a produs 31.450 autoturisme în aprilie 2026 • Scăderea față de aprilie 2025 este de 28,9% • Dacia Mioveni a produs 18.366 unități • Ford Otosan Craiova a produs 13.084 unități • Producția totală din primele 4 luni ale anului a ajuns la 179.164 vehicule • Față de perioada similară din 2025, scăderea este de 11,3%
• RetuRO anunță peste 1 miliard de ambalaje colectate în T1 2026 • Rata medie de returnare a ajuns la aproximativ 88% • Sistemul SGR continuă să crească la nivel național • PET-ul, aluminiul și sticla intră tot mai mult în circuitul de reciclare • Datele confirmă dezvoltarea infrastructurii de colectare și reciclare din România
👉 Producția de autoturisme din România a scăzut cu ~5% în primul trimestru din 2026 👉 Datele sunt furnizate de ACAROM 👉 Scăderea afectează producția totală și lanțul de furnizori 👉 Sectorul auto rămâne unul dintre principalii contributori la exporturile României
👉 Operatorii de reciclare din România semnalează creșteri semnificative ale costurilor 👉 Energia și transportul sunt principalele surse de presiune 👉 Marjele de profit se reduc accelerat 👉 Unele companii iau în calcul reducerea activității
Romania incepe sa inregistreze o schimbare vizibila in preferintele de ambalare, cu o orientare crescuta catre carton si hartie, pe fondul presiunilor legislative europene si al obiectivelor de sustenabilitate. Autoritatile semnaleaza insa ca aceasta tranzitie ridica probleme sistemice, inclusiv costuri, disponibilitate de materii prime si impact asupra lanturilor industriale existente.
Deși volumele colectate cresc, calitatea neuniformă a deșeurilor reduce eficiența reciclării, crește costurile și limitează utilizarea materialelor reciclate în aplicații industriale.
Rezultatele prezentate la Resource Recovery Summit 2026 confirmă o evoluție accelerată a sistemului SGR din România, care ajunge la 83% rată de colectare în 2025 și peste 8,5 miliarde de ambalaje returnate. Performanța poziționează România printre piețele relevante din Europa în zona de colectare a ambalajelor.
Contribuția aferentă plasticului nereciclat din bugetul UE continuă să apese asupra României în 2026, evidențiind vulnerabilități structurale în sistemul național de reciclare
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a înregistrat în 2025 peste 5,2 miliarde de ambalaje colectate, cu o rată medie de returnare de 83%. Volumul total predat către reciclatori depășește 387.000 tone.
În 2026, industria automotive din România traversează o etapă de ajustare a volumelor, determinată de comenzile OEM din Europa de Vest, de tranziția către electromobilitate și de presiunea pe costuri. Impactul se resimte direct în lanțul furnizorilor și în consumul de materiale plastice tehnice.
Deși reciclarea PET este profitabilă în mai multe state UE, România se află printre țările cu cel mai lent progres în gestionarea deșeurilor, potrivit unei analize comparative la nivel european.
Importurile României de materii prime reciclabile din state non-UE s-au dublat în ultimii zece ani, în contextul unui deficit structural de materie primă secundară și al presiunilor tot mai mari asupra reciclării locale.
Furnizorii din industria auto din România se confruntă cu o scădere a comenzilor venite din piețele externe, în special din Europa de Vest. Evoluția afectează inclusiv companiile din zona de prelucrare a maselor plastice, piese injectate și subansamble, care depind direct de volumele OEM și Tier 1.
With an estimated 94% collection rate for beverage packaging, Romania has rapidly reached performance levels comparable to long-established Deposit Return Schemes (DRS) in several EU member states. The key difference is not efficiency, but system maturity and downstream recycling capacity.
România se află din nou sub presiunea Comisiei Europene din cauza întârzierilor semnificative în atingerea țintelor de reciclare a ambalajelor. Deficiențele structurale din sistemul de colectare, lipsa capacităților de reciclare și implementarea neuniformă a responsabilității extinse a producătorului (EPR) riscă să atragă sancțiuni financiare consistente.
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a schimbat rapid performanța României în colectarea ambalajelor, ducând țara din zona codașă a clasamentelor europene în top 3 la nivel UE, ca volum de ambalaje returnate și rată de colectare.
România înregistrează o creștere a importurilor de materii prime plastice, pe fondul scăderii prețurilor în Uniunea Europeană, punând presiune suplimentară pe producătorii și distribuitorii locali.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) anunță controale mai stricte asupra transporturilor de deșeuri plastice, vizând trasabilitatea, documentația și respectarea cadrului legal.
Producătorii auto și furnizorii din România încep să aplice cerințe mai stricte privind utilizarea materialelor reciclate, în linie cu noile direcții europene pentru circularitate și reducerea amprentei de carbon.
Mai multe companii din reciclare și ambalaje anunță investiții planificate pentru 2026, vizând extinderea capacităților, modernizarea liniilor existente și adaptarea la cerințele europene privind economia circulară.
România face un pas important în gestionarea ambalajelor flexibile prin lansarea proiectului-pilot RoFlex, care vizează colectarea, sortarea și reciclarea acestui tip de deșeuri dificil de valorificat. Inițiativa implică actori din industrie și urmărește testarea unor modele funcționale la nivel național.
Un proiect de lege inițiat de PNL și depus la Camera Deputaților prevede introducerea unui prag minim de 25% conținut reciclat în ambalajele pentru băuturi. Inițiativa vizează accelerarea tranziției către economie circulară și alinierea României la tendințele europene.
Studiul Every Can Counts 2025 arată că România are una dintre cele mai rapide adopții ale SGR la nivel global. 9 din 10 români declară că reciclează doze metalice, iar 77% susțin activ sistemul SGR. Totuși, consumatorii cer mecanisme mai rapide și puncte de colectare mai accesibile.
În primele zece luni ale anului 2025, românii au returnat aproximativ 4,5 miliarde de ambalaje prin sistemul SGR, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 320.000 de tone de materiale (PET, sticlă, metal). Sistemul se apropie de pragul de 8 miliarde de ambalaje returnate.
Raportul OCDE privind progresul României pune accent pe digitalizarea fluxurilor de deșeuri, consolidarea sistemelor de colectare și accelerarea tranziției către materii prime circulare. Documentul evidențiază nevoia unor investiții consistente în infrastructură și a unor politici coerente pentru ambalaje, hârtie și carton, cu rol major în atingerea țintelor europene.
Ministerul testează posibilitatea ca ambalajele de tip carton (lapte/suc) să fie introduse în SGR, prin extinderea softului RVM.
Un raport Digi24 arată că România este codașa Uniunii Europene la reciclare, cu o rată de doar ~1,3% materiale reutilizate. Infrastructura deficitară, investițiile insuficiente și scalarea dificilă sunt principalele cauze.
Ministerul Mediului a publicat în consultare ghidul pentru o nouă linie de finanțare PNRR dedicată investițiilor în reciclare, modernizarea fluxurilor tehnologice și eficientizarea capacităților existente.
Comisia Europeană avertizează România pentru transpunerea incompletă a Directivei (UE) 2019/904 privind plasticul de unică folosință (SUP).
Sistemul național de garanție-returnare (DRS) a atins 84% rată de colectare în primul an, depășind estimările inițiale și plasând România în zona performantă a UE.
INS anunță o creștere de 8% în producția de mase plastice tehnice, impulsionată de cererea din automotive și electrocasnice.
Un nou proiect PNRR accelerează extinderea capacităților de reciclare PET, vizând închiderea buclei pentru ambalaje.
• Comisia Europeană a constatat absența măsurilor naționale pentru reducerea utilizării plasticului de unică folosință. • România riscă noi proceduri de infringement pe zona de mediu. • Sunt solicitate programe pentru materiale compostabile și reutilizabi
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a depășit pragul de 80% la ambalajele returnate în primele nouă luni din 2025. Conform RetuRO, românii au returnat peste 4 miliarde de ambalaje, dintre care 81% PET, 82% metal și 86% sticlă.
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) confirmă o rată record de 81% PET returnat și peste 4 miliarde de ambalaje colectate în primele 9 luni din 2025, potrivit datelor oficiale RetuRO
Cererea de materiale plastice reciclate (rPP, rPE) crește semnificativ în 2025, potrivit Business Review
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) continuă să crească spectaculos, atingând peste 90% rată de returnare a ambalajelor pentru a doua lună consecutiv, potrivit datelor RetuRO.
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a atins în august 2025 o performanță record – 600 milioane de ambalaje returnate, marcând o etapă-cheie în maturizarea operațională a sistemului.
România înregistrează o creștere semnificativă a exporturilor de materiale plastice semifabricate, mai ales către Germania, Italia și Polonia.
Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat un nou program de finanțare destinat modernizării stațiilor de sortare a deșeurilor și extinderii infrastructurii de colectare selectivă în România.
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat un nou program de finanțare dedicat reciclării industriale, cu un buget total de 300 milioane euro. Programul urmărește creșterea capacității de procesare a deșeurilor și sprijinirea companiilor care investesc în tehnologii avansate de reciclare.
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) din România urmează să includă noi tipuri de ambalaje – precum produse lactate, cosmetice și recipiente metalice speciale – începând cu prima jumătate a anului 2026.
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) actualizează ghidul pentru investiții în reciclare, vizând accelerarea tranziției industriale verzi.
Conform datelor OPCOM, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare (DAM) a scăzut la 506,05 lei/MWh, cu 7% mai puțin față de august.
EEA arată că România reutilizează doar 1,4% din materiale, față de media UE de 12%.
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat o listă de 26 de proiecte care vor beneficia de finanțare prin PNRR, cu scopul de a crea noi capacități de reciclare pentru deșeuri de ambalaje, inclusiv mase plastice. Bugetul total al apelului depășește 280 mil. lei.
Proiect-pilot pentru extinderea infrastructurii de colectare.
Conform Clean Recycle, în 2024 firmele din România au achitat peste 10 milioane € către AFM din cauza ambalajelor nereciclate.
Ministerul Mediului lansează un sistem online național pentru raportarea și urmărirea deșeurilor plastice, conectat la portalurile europene E-PRTR.
Ministerul Mediului anunță un program-pilot pentru colectarea și reciclarea foliei agricole și a ambalajelor din plastic.
Un raport arată că piața PET-ului reciclat din România a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 5 ani.
The European Commission has formally notified Romania for failing to correctly implement the Single-Use Plastics (SUP) Directive.
Pilotul RoFlex vizează colectarea separată a ambalajelor flexibile în Bihor și Covasna.
Datele INS arată o creștere de 15% a volumelor de regranulat PP importate, în special din Italia și Germania.
Comisia Europeană a trimis o scrisoare României, cerând corectarea transpunerii Directivei privind plasticul de unică folosință (SUP), invocând abateri legislative precum scutiri nepermise și lipsa stimulentelor pentru alternative durabile.
Ministerul Mediului va implementa, începând cu 1 ianuarie 2026, un nou sistem digital de raportare – e-TRASH – pentru gestionarea și trasabilitatea deșeurilor din plastic.
Rată medie lunară ~73% din cantitatea pusă pe piață; 141.000 t predate reciclatorilo
România – importuri în creștere, exporturi stagnante, deficit comercial ridicat.
Sistemul de garanție-returnare devine motorul colectării eficiente.
Importurile de polipropilenă și polietilenă au crescut cu 12%, potrivit INS.
Eurostat raportează că România a folosit în 2023 doar 1,3% materiale circulare în economie, cea mai mică rată din Uniunea Europeană, mult sub media de peste 12%.
România a importat bunuri în valoare de 64,3 miliarde euro, cu 4,9% mai mult decât în perioada similară din 2024, în timp ce exporturile au totalizat 47,6 miliarde euro, în creștere cu 3,1%,
Conform datelor Eurostat, România înregistrează cea mai scăzută rată de utilizare a materialelor circulare din Uniunea Europeană – 1,3% în 2023. Rezultatul reflectă probleme sistemice în colectarea, sortarea și reciclarea materialelor, precum și o cerere redusă a industriei pentru materii prime secundare.